Despre mâna trădătorului

Sfântul Nicolae Velimirovici despre mâna trădătorului
Dar iată mâna celui ce Mă vinde este cu Mine la masă (Luca 22: 21).

Greu îi este unui general să bată război de biruinţă cînd duşmanul este chiar în tabăra lui, printre ostaşii lui, chiar ostaşul lui. Iuda era socotit printre marii ostaşi ai lui Hristos. Cu toate acestea, el era marele duşman, cel dinăuntru. Şiruri întregi de duşmani şi urâtori îl încojurau strâgându-şi rândurile tot mai aproape, ca să-L ucidă, iar Iuda pregătea trădarea dinăuntru. Mâna lui era la masa pe care Hristos o binecuvântase, dar gândurile lui erau împreună voitoare cu ale celor mai negri şi mai sălbatici duşmani ai Lui, cu cei care îl urau de moarte, cu cei care ca nişte vipere îl înconjurau din toate părţile pe Domnul Cel blând. Oare nu astfel este şi azi, cînd mâinile multor trădători se află la Masa lui Hristos?
Dar care masă nu este a lui Hristos? Sau care este masa pe care nu se află totdeauna darurile Lui? Oare nu este el Stăpânul Casei, Care îi hrăneşte şi îi adăposteşte pe oaspeţi, care sunt toţi pământenii? Căci nimic nu au al lor aceşti oaspeţi, nimic! Toate bunătăţile şi tot binele tuturor le vin doar din mâna Unuia Dumnezeu! Aşadar, nu este adevărat că Hristos este prezent la fiecare masă, a fiecărui om, ca Stăpân al Casei şi ca Slujitor? Aşadar, nu sunt acelea mâinile trădătoare ale tuturor celor care şi astăzi îl trădează pe Hristos Cel Care Se află pe masă sub forma hranei, precum şi pe El însuşi? Căci iată mănâncă pâinea Lui în timp ce grăiesc împotriva Lui, Care le-o dă. Căci iată trăiesc din milostivirea Lui şi îl izgonesc din casele lor, din şcolile lor, din curţile lor, din cărţile lor, din inimile lor. Ei cu bună ştiinţă îi calcă în picioare poruncile, cu răutate şi cu rânjet îşi bat joc de Legea Lui. Oare nu sunt ei trădătorii lui Hristos şi următorii lui Iuda?

Nu vă temeţi de ei! Căci Dumnezeu nu ne-a poruncit să ne temem de ei, ci să aşteptăm şi să vedem pieirea lor cu sunet! Domnul nostru nu S-a înfricoşat de Iuda nici Se înfricoşează acum de hoardele de trădători care nu lipsesc până la sfârşitul veacurilor. El ştie sfârşitul lor şi Biruinţa Lui este în mâinile Lui. Aşadar, nici noi să nu ne înfricoşăm. Să ne ţinem strâns de Hristos Stăpânul, şi atunci când vedem că El izbândeşte în lume, şi atunci cînd vedem că poruncile Lui sunt călcate în picioare de tot mai multă lume. Să nu ne înfricoşăm! Căci dacă ne înfricoşăm, se poate să ne trezim cu mâna lui Iuda încleştată peste a noastră la masa Stăpînului Hristos.

O, Atotbiruitorule Doamne, viază-ne pe noi cu mare puterea şi milostivirea Ta, căci Ţie se cuvine slava şi mulţumită în veci, Amin.
(din Vieţile Sfinţilor însoţite de Cântări, Cugetări, Luări aminte şi Predici pentru fiecare zi a anului)