Despre pocăinţă şi iertarea păcatelor
Sfântul Nicolae Velimirovici despre pocăinţă şi iertarea păcatelor
Şi să se propovăduiască în numele Său pocăinţa spre iertarea păcatelor la toate neamurile, începândde la Ierusalim (Luca 24: 47).
Aceasta este ultima învăţătură pe care Mântuitorul a dat-o apostolilor Săi. în aceste cuvinte se cuprinde, precum în miezul unei nuci, toată Evanghelia împăcării dintre Dumnezeu şi oameni. Căci ce vrea Dumnezeu de la oameni şi ce le dăruieşte El lor? El caută pocăinţa lor, şi le dăruieşte iertarea păcatelor. El cere puţin şi dăruieşte totul. Să se pocăiască oamenii de toate păcatele şi fărădelegile lor, şi să înceteze a le mai face, şi vor primi totul de la Dumnezeu – nu doar ceea ce doreşte cel mai mult inima lor, dar încă şi pe deasupra şi mult mai mult. Cu adevărat, totul este făgăduit drepţilor. Drepţii vor moşteni împărăţia Cerurilor, ei vor fi fiii lui Dumnezeu, ei vor fi copiii luminii, copiii nemuririi, împreună-vieţuitori cu îngerii, fraţii lui Hristos. Drepţii viaţă vor avea din belşug, belşug de pace, de înţelepciune, de putere şi de bucurie. Drepţii vor avea totul, pentru că aşa li s-a făgăduit de către Dumnezeu.
Să se pocăiască doar oamenii şi vor primi totul. Să se curăţească cerşetorul, să se îmbăieze şi să se îmbrace întru curăţie înaintea uşilor împărăţiei, şi imediat va fi primit înăuntru, iar Regele îl va întîmpina şi îl va îmbrăţişa şi îi va dărui totul, îl va lua să vieţuiască cu el, va mânca la masa lui, şi va avea totul, totul, totul !
O fraţilor, acestea nu sunt doar vorbe, acesta este adevărul cel pururea viu şi sfânt. Căci ştim cu siguranţă că mulţi dintre cei care s-au pocăit, bărbaţi şi femei, au primit toate aceste făgăduinţe. Mulţi s-au înfăţişat din cealaltă lume şi au dovedit adevărul acestor cuvinte, arătând că ei trăiesc acum ca nişte fii şi fiice de împăraţi. Dar ei sunt dintre cei care în viaţa lor pământească s-au pocăit grabnic şi cu râvnă de toată vremea. Iată, acesta este timpul pocăinţei noastre asemenea, dacă dorim împreună cu ei să ne sălăşluim şi să fim şi noi moştenitori ai împărăţiei.
O Stăpâne Doamne Iisuse Hristoase Multmilostive, ajută-ne nouă ca să ne pocăim cu adevărat mai înainte de sfârşit, ca să putem vieţui pururea cu Tine, Căţi Ţie se cuvine toată slava şi mulţumită în veci, Amin.
(din Vieţile Sfinţilor însoţite de Cântări, Cugetări, Luări aminte şi Predici pentru fiecare zi a anului)