Septembrie
Viaţa Preacuviosului Stareţ Ilarion de la Optina (1805-1873) (18 septembrie)
Acatistul Preacuvioşilor Stareţi de la Optina
Preacuviosul Ilarion (în lume Rodion Nikitici Ponomarev) s-a născut în noaptea de Înviere, la data de 8 spre 9 aprilie 1805, în familia lui Nikita Filimonovici şi a Eufimiei Nikiforovna Ponomarev. Tatăl său era un om cucernic, croitor de profesie. Mai târziu, după fiul său, a intrat şi el în [...]
Viaţa Preacuviosului Stareţ Macarie de la Optina (1788-1860) (7 septembrie)
Acatistul Preacuvioşilor Stareţi de la Optina
Mihail Nicolaevici Ivanov a fost numele din lume al Cuviosului Macarie. El s-a născut la 20 noiembrie 1788, într-o familie de boieri din Orlov. A avut o copilărie liniştită, fiind bolnăvicios. Iubea cărţile, muzica, singurătatea. A rămas de timpuriu fără mama sa, care-l iubea şi-l preferea celorlalţi: “Inima mea simte [...]
Viaţa Sfântului Cuvios Siluan Athonitul (24 septembrie)
Acatistul Sfântului Siluan Athonitul
Paraclisul Sfântului Siluan Athonitul
Cuviosul Siluan (Simeon Ivanovici Antonov) s-a născut în 1866 într-o familie modestă de ţărani ruşi, alcătuită – pe lângă părinţi – din cinci băieţi şi două fete. Tatăl lui Simeon, un om plin de adâncă credinţă, blândeţe şi de multă înţelepciune, îi este primul model în viaţa sa [...]
Viata Sfantului Cuvios Serghie de Radonej (25 septembrie)
Acatistul Sfantului Serghie de Radonej
Cuviosul si de Dumnezeu purtatorul parintele nostru Serghie s-a nascut in cetatea Rostovului, din parinti binecredinciosi, pe nume Chiril si Maria. Deci, l-a ales pe el Dumnezeu pentru slujba Sa inca din pantecele mamei sale, caci, intrand oarecand mama lui dupa obiceiul sau in Biserica, la Sfanta Liturghie, si avand [...]
Cuvînt la începutul Indictionului, adică la Anul Nou (1 septembrie)
Dumnezeu, Împăratul veacurilor, Cel ce a pus vremile şi anii întru a Sa putere, a aşezat spre slava Sa şi spre folosul oamenilor felurite praznice. În Vechiul Aşezămînt a dat poruncă să se prăznuiască în chip deosebit luna lui septembrie, la începutul anului bisericesc, ca poporul ales să se îndulcească de roadele cîmpului, slujind bunului [...]
Viaţa Cuviosului şi purtătorului de Dumnezeu Părintele nostru Simeon Stîlpnicul (1 septembrie)
În părţile Ciliciei a fost un sat care se numea Sisan. În el vieţuiau părinţii cuviosului, creştini fiind, Susotion şi Marta, cărora le-a dat Dumnezeu acest binecuvîntat rod, pe care l-au numit Simeon şi, după obiceiul creştinesc, l-au spălat prin baia botezului. Deci creştea pruncul, nu atît întru învăţătura cărţii, ci mai ales în simplitatea [...]
Aducerea aminte de Soborul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu cel din lăcaşul Miasiniei (1 septembrie)
În vremea eresului iconomahilor (iconomah – luptător împotriva sfintelor icoane), care se întărise în Răsărit cu ajutorul împăratului Leon Isaurul, cel împotriva sfintelor icoane, o icoană a Prea Curatei Fecioare Născătoare de Dumnezeu, făcătoare de minuni, de la locaşul Miasinilor, a fost aruncată în iezerul Azurului. Despre locaşul Miasinilor se povesteşte în viaţa Cuviosului Acachie, [...]
Viaţa şi pătimirea Sfîntului Mucenic Mamant (2 septembrie)
Mucenicul lui Hristos, Mamant, avea patrie Paflagonia şi părinţi însemnaţi. Tatăl lui se chema Teodot, iar mama lui Rufina, amîndoi din neam mare de patricieni, cinstiţi şi bogaţi şi străluciţi prin dreapta credinţă. Ei, nesuferind mai mult să ascundă credinţa lor în Hristos şi osîrdnica dragoste înăuntrul lor, au arătat-o îna-intea tuturor, mărturisind dreapta lor [...]
Viaţa celui între Sfinţi Părintele nostru Ioan Pustnicul, Arhiepiscopul Constantinopolului (2 septembrie)
Cel între sfinţi Părintele nostru Ioan a fost pe vremea împăraţilor Iustin, Tiberie şi Mavrichie, născut în Constantinopol. Mai întîi a fost lucrător de aur, bărbat dreptslăvitor, iubitor de săraci, primitor de străini şi temător de Dumnezeu. Acesta l-a primit pe un călugăr, anume Evsevie din Palestina, şi petrecea cu dînsul. Odată, ducîndu-se el pe [...]
Viaţa şi pătimirea Sfîntului Sfinţitului Mucenic Antim, Episcopul Nicomidiei, şi a celor împreună cu dînsul (3 septembrie)
Cetatea Nicomidia a fost moştenirea Sfîntului Antim, care din tinereţe avea obiceiurile bărbatului desăvîrşit. Cu floarea tinereţii sale aducea rodul cel copt al nerăutăţii, crescînd cu trupul, împreună creştea şi cu duhul şi, ajungînd la vîrstă majoră, a covîrşit pe toţi cu faptele bune. Trupul lui era potolit, duhul smerit, zavistia dezrădăcinată, mînia întru dînsul [...]